ziua 6

e bine bine, e foarte bineeeeeeee!

vorba cantecului!

am iesit din scorbura, m-am scuturat de praf, mi-am luat copilul de o aripa si l-am pus fix cu fundul in masina si-am pornit in marea aventura!

ne-am dus in vizita. am dus si tort. (unul delicios, ingrozitor de delicios - memorie afectiva perfect functionala)

ne-am simtit bine cu reina, alex si mariuca, am intors putin casa ninei pe dos, am papat ciorbita de-a anei (si eu, chiar si eu) s-apoi... acasa.

am incurcat drumul. ce conteaza?

am taiat benzi! so what?

m-am incadrat idiot pe stanga si in ultimul moment! nu toti sunt chiar tampiti...m-au lasat

un mos era sa ma pocneasca! si nu m-a pocnit. doar ce l-am injurat printre dinti.

dar am ajuns teferi si nevatamati! plini de voie buna.

unii au mai si adormit in masina...

p-orma ne-am trantit in pat, cu burtile in sus si-am somnorit. pana s-a intors tati. pana a plecat tati inapoi.

ne-am jucat cu sacha, frumos, ca niciodata. (avem si filmulet)

si-acum bruno imi pune scutecul in brate ca e vreme de somn.

e bine-bine, e foarte bineeeeeeeeeeeeeeeeee!

ziua 5

si se lumineaza si orizonturile mele.

incet si taraganat, tarsait si fara spor, dar parca se aseaza stomacul meu in locul potrivit.

a rasarit soarele.

am fost la toaleta. (dupa 5 zile e o realizare, sa-mi scuzati scabroasa precizare).

am incercat sa beau cafea dar mi s-a parut absolut infernala...

am baut 3 linguri de ceai in schimb.

daca fizicul se supune, psihicul e inca rebel.

am aceleasi porniri de apucat, de infometat de generatii...

diferenta e ca totul se mananca la lingurita acum, se mesteca de 40 de ori pe imbucatura, se inghite spatiat. 100 de ml de apa sunt o realizare.

un borcan de branza cu 0% de toate si 2/3 din doua felii de salam... trei ore mai tarziu 150gr de supa. mananc cu castronelul copiilor. dar nici nu pot mai mult.

deseara am sa incerc marea cu degetul, un cracotte cu margarina si cu gem. ce lux! sa vad cum dorm pe urma...

noaptea e tot un cosmar. ma trezesc cu gura plina de suc gastric, cu rani de foc pe esofag, cu crampe infernale. strang din dinti, schimb pozitia si astept sa vina dimineata.

daca nu dorm noaptea, dorm ziua.

ce bine ca sunt libera!

ziua 4

sunt ofilita ca o trecuta floricica in glastra de sticla.

am avut o noapte de filme de groaza. trebuia sa inregistrez oamenilor bagaje pt BA cu eticheta de cala pe care le puteau lua cu ei in cabina... si toate erau jucarii de lemn. deschideam ochii la vreo 10 min, simteam cum imi urca acidul in stomac, incercam alta pozitie... aceeasi marie cu alta palarie.

azi am decis ca e momentul adevarului. l-am dus pe micu la vaccin. am fost in formatie completa. fu prima mea iesire de vineri dupa interventie. am facut fata. ba mai mult ne-am dus la cumparaturi. dar... mi-am dat seama ca eram in reluare.

si printre rafturi m-a izbit! totul tine de psihologie! nu as fi putut baga in gura nici cat negrul sub unghie, dar ma uitam jinduind la rafturi. vechile obiceiuri se sting greeeeeeeeeeeeeu... obisnuinta e a doua natura a omului, si cum eu nu stiu altfel, sparg tot si o iau altfel de la inceput.

am primit premiu un borcan cu mancare hiperproteinata ca sa balansam lipsa de vitamine si proteine din ultimele zile. cu gust de karamel. l-as fi ras cu cutie cu tot, dar dupa 3 lingurite... au inceput crampele anuntatoare de calamitate. am impachetat borcanul in folie si l-am trantit cu ciuda in frigider. asa se nasc frustratii... intai de ce nu slabesc, apoi de ce nu e voie sa mananc:) cine ma mai stie si pe mine.

plina de proverbialul meu avant pionieresc, nitel sifonat si aburit m-am apucat sa fac supa. cu legume si cu carne tocata. ca asa zice pe hartie. telina nu e voie (dar eu am pus un munte in supa), ceapa nici atata (dar eu fac gomboti cu carne si ceapa) si... mi s-au inmuiat genunchii. am pus deci supa la fiert si-mi trag sufletul scriind pe-aici. dar atentia mea distributiva lasa de dorit.

ma duc sa trantesc bulinele de carne in zeama si sa adulmec(ca atata ii ramane) minune de zeama cu morcovi.

ziua 3

orice minune tine trei zile.
asa ca sper ca azi e ultima zi de cosmar pe fata.
am varsat in astea 3 zile cat n-am varsat in viata mea.
mi-am inghitit cuvintele in mijloc de crampa, am respirat adanc si-am injurat la finalul fiecarei propozitii.
e un efort, frate, sa vorbesti. nu-mi inchipuiam ca vorbesc din stomac totusi...

ieri am baut in 2 ture cate 100 de ml de suc de fructe pregatit de domnul sot. ma rog, aia era cantitatea initiala, ca pana la final eu am baut vreo doua guri si copiii se certau de la paharul meu. deci: nah si tie na si tie...

azi am mancat un activia. natur, zice domnul sot. eu pot sa jur ca pusese zahar in el. mi-a explicat el pe urma ca de la atata varsat suc gastric si apa o sa mi se para limonada. si fix asa este:)

am baut si supa la plic strecurata. jumate de cana. a durat ceva pana am bagat-o in fizic. inca am scarmanarea aia in capul stomacului.

cu medicul n-am mai vorbit. vineri seara i-am zis ca e suportabil, ca nu tre sa ajung la spital si ... gata. pt banii cati i-am dat sa sufar, ar putea macar chitanta sa-mi dea. dar n-am. am numai certificatul de garantie al balonului si un cartonas cu: my name is and i am ballooned:))

in seara asta am sa beau suc de fructe. ce gustos.:) de fapt nu mi-e foame. si cred ca sunt putin derutata cand vad ca ziua mea, fara mancare,d evine mai lunga. ramane timp mai mult pentru dormit de exemplu. sau pentru altceva. e totusi o diferenta sa nu-ti ocupi constant creierul cu: hmmm, oare ce-as manca...

leapsa - o dam mai departe cui o vrea:)

SUNT: vesela, transanta, incapatanata.

AS VREA: samergem in vacanta undeva in "tarile calde". asta ar insemna ca s-au rezolvat problemele la servici:)

PASTREZ: maruntisuri din locurile vizitate si primele opere de arta ale lui Bruno.

MI-AS FI DORIT: sa fi fost 5 minute mai desteapta si sa nu sacrific un an din viata degeaba.

NU IMI PLACE: sa mis e ceara parerea, sa imi fie ignorata si apoi sa aud: da, ai avut dreptate!

MA TEM: de apeluri telefonice neasteptate, de pe numere necunoscute.

AUD: absolut totul! am niste urechi infernale...defect profesional.

IMI PARE RAU: ca timpul trece atat de repede.

IMI PLAC: cartofii prajiti, ciocolata, biscuitii cu unt, diminetile tarzii de care nu am parte.

NU SUNT: pretentioasa dar tinla confortul meu.

DANSEZ: oriunde ma apuca, chiar si la servici.

NICIODATA: nu exista pentru mine.

RAR: ascult muzica clasica.

PLANG: de nervi, de ciuda, de stres, de neputinta si la filme cu animale.

NU SUNT INTOTDEAUNA: cea mai placuta fiinta de pe terra. am si eu zilele mele de NU.

NU IMI PLACE DE MINE: cand fac o obsesie din ce zic altii.

SUNT CONFUZA: daca regulile se schimba de pe o zi pe alta, dar imi revin repede.

AM NEVOIE: de sotul si copiii mei cu care-mi impart universul.

AR TREBUI: sa fiu mai tandra, mai sensibila, mai feminina?

ma numesc miri si am un balon!

azi e prima zi a restului vietii mele.
mi-au pus un balon intreagastric.
o ecperienta de-a dreptul de file stiintifico-fantastice pentru ca totul s-a petrecut repede si fara anestezie. putin spray pe gat ca sa poa sa treaca endoscopul si balonul in sine. oribila senzatie! n-as vrea sa mai am vreodata parte de e dar... se va mai petrece o data la... iesire.
am senzatii de voma in continuu.
fac eforturi supraomenesti sa nu dau afara. oricum nu am ce.
am varsat de doua ori deja. apa si dezinfectantul din stomac. ma simt bine dupa, vreo 2 minute. apoi iar incepe balul. nu pot sta asezata, nici intinsa, nici pe lateral nici sa umblu. adica fizic, pot sa le fac pe toate, senzatia de voma ma obliga sa stau cuminte.
iau pastile si supozitoare sa tin spasmele sub control.

ma felicit ca am avut curajul!
ma felicit ca am facut-o fara anestezie!
si-mi iubesc enom domnul sot care a stat langa mine in niste momente absolut lipsite de orice urma de sezualitate.

si le multumesc roxanei si lui claudiu ca au avut grija de micii mei azi. cu toate "neajunsurile" pe care le-am lasat acasa. (gen scutece, fructe si alte cele)

nu mai pot scrie. revin maine.

e carnaval!

e carnaval!

si ne conformam!

am primit un mesaj important de la juf de la scoala: vineri, 20.02, sarbatorim carnavalul. va rugam sa trimiteti copiii costumati la scoala.

uiiuiuiu!

bruno nu suporta mascarile. nu se lasa si pace. nici imbracat, nici pictat... nimic.

taica-sau e contra. nu trebuie costum. e mic. nu pricepe.

eu, incapatanata. cum, sa mearga la scoala, toti copiii sa fie frumos imbracati si el sa lungeasca ochii? nici vorba.

pornim la vanatoare de costume pe ultima suta de metri. intre doua opriri pe drumul spre "serviciul" lui sacha, facem o halta si intr-un magazin de jucarii. nimic interesant. un costum de indian...

eu vroiam clown. colorat si vesel.

bun si indianul. scump, ma gadila la portofel dar e o investitie buna. o sa-l poarte si la anul, si-l pasam si lui frate-sau.

si pene? de unde pene? unde s-a mai vazut indian fara pene?

rascolim etajere.

pene colorate!

si pentru sacha?

sacha e prea mic, nu pricepe.

cum, nici el nu pricepe?

n-avem bani.

si cu el nu ne scoatem investitia. nu vine al treilea prea curand.

fara costum pentru sacha atunci...

am ajuns acasa linistiti ca vom avea un indian pe azi. (toate astea se petreceau miercuri)

bruno scoate hainele din ambalaj.

dau sa-l imbrac.

tipete, urlete, ascuns prin colturi.

ma enervez.

tip.

el si mai tare.

domnul sot ma intreaba ce i-am facut.

nimic. am incercat doar sa-l imbrac.
lacrimi de crocodil.

am invins.

stiu ca asa face de fiecare data.

in plus a inceput sa smulga penele din salba de ciuda.

i le iau.

il dezbrac.

isi bea bibe, somn.

joi, ieri, nu le-a vazut. dar... a venit mascat acasa. aveam un soricel. unul dragut. cu ochii mari.

am ajuns franta de la servici. el abia se trezea seara pe la 9 seara cu ochii lui mari de soricel pictat.

mancam.

ii spun ca e un frumos si ca o sa-i placa la carnaval.

nu pare sa priceapa.

domnul sot avea dreptate.

ora 07.20, azi

e treaz de la 6.

ziua cea mare.

Carnaval!

isi bea bibele cu lapte linistit uitandu-se la tv.

il iau prin "invaluire".

intai chilotii, apoi colantii.

pantalonii de indian.

il trimit sa-si ia ugsii.

n-are chef. se tranteste in patru labe. vrea papucii cu mikey mouse.

il las.

incerc mai tarziu.

07.42

iau eu insami ugsii din dulap.

il incalt. fara figuri si refuzuri.

bluza pe gat.

ia de indian, sau cum i-o fi zicand.

cordonul...

esti un frumos! un indian foarte chipes!

penele...

le fixez pe cap.

prea mare salba.

o ajustez. in liniste. il las sa-si faca de lucru cu surubelnita si cheia de lemn.

intre timp sacha il invadeaza, tranteste toate jucariile de pamant, chitcaie si face genoflexiuni.

harmalaie ca la casa de nebuni.

penele, din nou.

stau fix.

nu se opune!

mare realizare!

il ridic sa-i arat costumatia in oglinda.

ii place.

imi incerc sansa inca o data: sa-l pictez.

pun mana pe o pensula. ii arat ce vreau sa fac.

e incantat!!! sta cumintel; cu ochii inchisi, nasucul in vant.

o dunga portocalie.

fortez putin, una alba...

hmmmm....

una mov!

gata!

indianul meu e pregatit de carnaval!

poze si...

zboara pe usa la scoala!

sacha a gasit pensula cu mov.

s-a pictat...pe cerul gurii.

si asa mi-a venit ideea:

dorky va deveni soricel!

a durat vreun sfert de ora.

pictat, sters pe fata cu manutele.

reincercat, resters...

in final...

un soricel mov!

cu o pana roshie undeva pe ceafa.

deci un soricel indian...

dar e Carnaval!