luni, 30 martie 2009

ora de vara

cica am trecut la ora de vara...
pe care am anuntat-o muncind sambata 8 ore pe ogorul aeroportului, trimitand pasageri in papua noua guinee in haraliua de codru...
duinica, prestam din nou... cu o ora mai devreme - din oficiu, ca doar asa fac eu mereu, si inca cu una mai devreme, ca asa zicea noua reglementare.
ca sa fiu convinsa ca masochismul meu atinge cotele cele mai inalte, visate doar de cei profesionisti din bransa (sado-maso, vreau pentru ca sa zic), dupa servici ne-am dus, nici mai mult nici mai putin in olanda... la KFC, ca mis e pusese pata... pata care a ramas pana azi dimineata pe stomacul meu (adevarata masochista ce sunt, nu puteam lasa puiul ala pe langa care baleam zemos in cartonul lipicios de sos)...
azi munci.
am pus de-am fript si de-o felicitare de paste. nic special pen'ca n-am ce-mi trebuie, si nici tragere de inima, dar tot am facut una-doua. acu sa ma urnesc sa le trimit...
kilograme... am cateva. evident ca nu ma mai cantaresc. imi ajunge ca s-au dus cam 5 cm de peste tot, 9 de peste fund si 11 pe picior. rezonabil zic... numa sa ma tina balamalele si stomacul parsiv.
moni, special pt tine: www.ballongastrique.be

vineri, 27 martie 2009

5 saptamani

maine se implinesc 5 saptamani de cand s-a infipt (nu infiripat) idila mea cu balonul.
am trecut prin multe impreuna, am suferit coasta langa coasta, ne-am tinut rasuflarea si am sughitat emotionati impreuna...
5 saptamani in care am invatat sa ma bucur de 150 de grame de mancare, in care am murit de sete ca si copiii nefericiti din africa...
5 saptamani si 10 kilograme in minus...
la un calcul simplu, ma costa 150 de euro kilogramul care nu-l mai am!
dar merita toti banii. si unde mai pui ca daca rentabilizam raportul in cateva luni...
ma retrag in apartamente. se cunoaste ca am reinceput munca....

vineri, 20 martie 2009

ziua 28


azi e o luna de la marele eveniment!

dar eu ma uit pe calendarul meu cu un porc care sta in iarba printre papadii, si-mi zic ca asa sunt si eu: ca un porc! cel putin asa ma simt. cel putin porcul din poza e roscat, cu ochi jucausi si pare chiar fericit. eu seaman cu ruda lui adulta, mare grasa, latita pe canapea, nefericita si depresiva de-a dreptul...

cantarul zice ok. 79. deci un kil in minus. capul zice +20.

lucrez dupa-amiaza, dupa ce incepand de la 8 dimineata, cu intreruperi de messenger, strang, adun, curat, frec, aspir, matur, aranjez dulapuri, calc si calc si calc, schimb lenjerii, perdele, cuvertura pe canapele, adun gunoiul din terasa...
zau ca o zi dintr-asta ma frustreaza rau. cand nu am timp sa le fac pe toate, nu bag de seama nici ca priza a iesit din perete acum 4 ani si nici pana azi n-a pus-o nimeni la loc, nici ca au ramas ambalaje in terasa de la pungile de gunoi de joi seara, de acum o luna, nici ca pisicii au ravasit tot holul, nici, nici ,nici... dar si cand le fac, ma iau toti dracii ca daca eu nu spun sau nu fac singura, lucrurile raman asa, se umple de praf, cu anii!
si uite ca azi m-o fi pocnit astenia de primavara... prefer sa merg la servici, sa vad ca eforturile mele folosesc cuiva, decat sa ma ingrop in sarcini menajere care oricum nu sunt nici apreciate, nici macar observate si care nu tin mai mult decat un uragan de copii mici.


vineri, 13 martie 2009

am fost la makro.
eu si bruno si atat. tati era la antrenament. ne-am descotorosit repede de sacha care vroia sa doarma, asa ca, pe furis, pe nevazutelea, cu psssssssst pe gura, am evadat in lumea mare. eu si fiu-meu.
cand sutem doar noi doi, e aproape un vis. e cuminte si intelept. cand il ajung nerabdarile din urma, insa, e un razboi continuu cu priviri si strangeri de mana.
deci, am luat masina si am parcat in fata magazinului. de acasa am pornit chitita ca nu voi face mari cumparaturi. domnul sot mi-a lasat o rezerva, eu am lasat jumate acasa. mi-am luat si o plasa si o punga izoterma. aveam deja planul in cap: cumparaturi pentru masa de duminica, posibil mesele de duminica si gata. apoi rasfat la restaurant. eu si fiu-meu.
am fost atat de prost inspirata... era vineri! e inca. zi de mare aglomeratie urbana, cand toti locuitorii belgiei se aduna la casele din makro!
cumparaturile le-am facut relativ repede. curajosul lu' mama cara cu abnegatie sacul mare rosu in care aruncam din cand in cand cate o cutie de carne, o punga de croisanti inghetati. ne-am asezat la coada...
acolo s-a cam schimbat situatia. si ma gandeam in mintea mea de mama cu un sac plin de produse, ca mi se terminau rabdarile in viteza luminii, si cu fiecare carut pe care una din angajate il retragea din rand pe motiv ca sunt doar doua produse - my ass - imi venea sa urlu ca-s niste incompetenti! am intelegere pentru batrani, dar daca au de facut cumparaturi au la dispozitie o saptamana intreaga, nu e obligatoriu sa incurce circulatia vineri seara pe ultimele minute inainea inchiderii magazinului. la fel si cei care-si aprovizioneaza magazinele... si de fapt imi venea s-o bag undeva pe tanti aia intepata si sa-i spun ca am doar o plasa cu 5 produse si un copil obosit dupa mine. n-am facut-o... am preferat sa-l strang pe bruno de mana pana i s-a albit incheietura pentru ca se catara incontinuu pe carutul din fata, iar proprietarul temporar nu se arata deloc amabil.
am marcat, achitat si plecat la restaurant.
bruno ma ajuta cu entuziasm. a carat el tava, a tinut tacamurile. ii atarna haina pe umeri, se impiedica in proprii adidasi, dar ma ascuta. era rost de "mniam-mniam".
la casa tanti s-a uitat la el, si zice: vai, ce cuminte poti tu sa mai fii la ora asta!
bruno i-a zambit si-a sarit pe sticla cu apa. aproape m-a daramat cu totul.
ne-am asezat, am mancat. am impartit ca pe vremuri de saracie lucie: trei rulouri de peste pentru bruno, doua pentru mine, si friti. un bol pentru bruno, 3 fire pentru mine!
o doamna, - hmm hmm-, se uita la mine lung. e o incercare sa mananci cu balonul dupa tine in restaurant cand cineva te studiaza. de unde am mancat foarte putin, am impartit mancarea in imbucaturi minuscule - nici nu-mi vine sa cred ca sunt in stare - si-am rumegat ca o ruminanta constiincioasa!
totul a culminat si sfarsit cu: "mama, pipi doen", cand m-am ridicat de la masa ca o vijelie, cu tot cu plasa cu 5 produse care cantareau vreo 10kg, cu copilul zburatacind prin restaurant, ca in final, cu zizi revarsata peste toaleta sa se intoarca spre mine, sa ridice din umeri si sa spuna pe un ton smerit: "niet doen"!
acasa s-a produs si pipi.
a baut si lapte.
s-a varat in pat.
pentru mine fu o victorie: prima data in 3 saptamani, singura in fata farfuriei intr-un restaurant, cu ochi fixati pe mine, si fara sa cedez impulsului de-a ma imbuiba si cu care ma lupt indaratnic inca.
pentru bruno, o lectie. poate fi cuminte si ascultator, trebuie doar sa-l fac sa se simta util.
de fapt, n-a fost mare lucru. dar... un pas pe luna...

ziua 20-21

ziua 20... ieri:



1. l-am tuns pe bruno
2. sacha a depasit 10kg, in sfarsit
3. am fost cu sacha la medic si bronsita nu a recidivat
4. sacha a invatat sa mearga cu mobilul si-l hatane prin toata casa
5. am avut prietene la cafea si la masa
6. m-am intristat de nefericirea prietenei mele
7. sacha raspunde la nume si executa comenzile pe dos, asa, de dragul contradictiei


ziua 21, azi:
1. 79.9 pe cantar
2. am trimis pachet lu' mama. o sa se bucura ca o gargarita cand o sa-l primeasca
3. mi-e foame continuu
4. ma culc cu bruno


miercuri, 11 martie 2009

dupa si inainte. 3 zile diferenta




tot azi

pentru ca fericirea mea sa fie sublima, a venit parfumul! ALA! de-l caut de nebuna de 6 ani de cand a murit tata! il primisem cadou de la o prietena din state. nu l-am mai gasit pe nicaieri. pana.... tanah! l-am gasit pe net in franta. tocmai a ajuns pachetul! sunt high! li te ral men te!!!
perry ellis, reserve...e divin! miroase a Rai!

ziua 18-19

adica azi si ieri...
caci de la primul post, s-a intamplat o transformare radicala in viata mea: sunt altcineva!
nu mamai recunosc vecinii pe strada, nici eu in oglinda, copilul mic imi stie vocea dar nu pusca cu fata, bruno e impasibil. ca sa vezi ce de pasiune zace in copilul meu. e atat de indiferent ca bambusul meu din glastra, care creste orisicum si orisiunde, nestingherit.
deci ieri, am luat taurul de coarne: tuns, frezat, suvitat, colorat, aranjat...
ieri: cumparaturi (inclusiv dulciuri dar hipocalorice d ela weightwatchers), si o pereche de pantaloni marimea 44!!! o bluza L - de la largut...
azi: ochelari de soare, un ruj rosu, gloss, de la nivea...
urcat pe cantar: 80.3
tot azi: party de banditi mici. bruno fu la scoala, doarme si peste doua ore ne destrabalam in buricul bruxelului. vai de talentele mele de sofer amator, in ora de varf...
noi sa fim sanatosi si la vara soare!

marți, 10 martie 2009

ziua 17-18

nimic nou pe frontul de vest, nici sub soare.
azi, ziua 18, m-am cantarit. haleluiah, cobor! era si cazul! dupa stagnare de mai bine de o saptamana simteam ca ma ia cu dreaci verzi daca nu se misca scarbosenia aia de ac pe cantar!
si cum afara ploua, azi am hotarat ca imi schimb look-ul. n-are nici o legatura cu ploaia, dar e un pretext ca s anu ma plictisesc in casa. as avea o gramada de facut dar inca nu mi-am baut cafeaua. nu incape dupa iaurt. trebuie sa astept o ora. s-o beau rece ca de obicei...
e atat de intuneric afara de zici ca-i octombrie mohorat...
sa aiba oare legatura cu aniversarea trista? azi sunt 6 ani de cand a murit tata... Dumnezeu sa-l odihneasca... ar fi atat de mult de spus despre el, despre mine la 6 ani dupa... dar prefer sa tac. taa e doar al meu, nu-l impart cu nimeni, nici dupa moarte...

luni, 9 martie 2009

ziua 13-14-15-16

sunt o putoare nationala...
n-am avut chef si nici tragere de suflet sa scriu despre zilele astea pe masura ce le traiam, nu pentru ca nu ar fi fost frumoase sau pline, ci pentru ca memoria mea pe termen scurt are de suferit din cauza balonului: nu-mi aduc aminte ce-am facut cu doua zile in urma, decat daca intreb imprejur si-mi spune lumea ce agenda am avut...
deci, ziua 13, zi de rasfat total, absolut si nemaiintalnit!
ne-am adunat pralina cu pralina belgiana la Tania acasa si ne-am rasfatat mai nene, dar ne-am rasfatat cu masaje si impachetari si peeling si gomaje si ce-o mai fi fost pe langa ciorbit de pui cu sarmale in foi de vita si tort cu ciocolata, seminte romanesti sarate care-ti ustura limba si masline de la arabi... si-acu am asa o senzatie de usoara ametelea de delir cand imi aduc aminte de masajul meu la 4 maini! pai unde mai prind io asa ceva, nenica? cred ca nici daca primeam degetul mic de la picorul stang al Cuiva, pe tava, nu eram mai fericita! si ce pielicica.... adanca si vesnica recunostinta, draga Simonette si Carmencita mea cu manute de aur!
si balonul, turtit in toate pozitiile imposibile, nu s-a spart!
unde mai puneti ca uitasem ca trebuie sa scot copil de la scoala! si manata de un curaj fara pereche, mi-am luat sotul de guler si l-am dus in primul magazin sa-mi ia telefon mobil! (sacha l-a terminat pe cel vechi care "a tinut doar trei ani" - incheiat citatul... se numeste nokia 7310 supernova, si e verde ca o broasca raioasa. si nu-l recunosc ca e al meu nici cand ma uit la el.
ziua 14, fu o vineri.
pentru vineri a trebuit s-o intreb pe Ninette ce am de relatat. eu gandeam ca nimic...ea... bronshita lui sacha. pai da, sacha are bronsita, ne-am vazut cu doctorita, ne-a dat aerosol si ne-a amenintat ca daca se mai intampla o data...ne trece pe pufi de cortizon. grozava perspectiva!
ne-am luat si ne-am dus acasa, ne-am iubit de ne-am sufocat (recte, ma sufoc eu acum ca fin'ca bronsita lui s-a instalat si la mine, banuiesc) si... am facut si aerosol.
ziua 15, sambata de karaoke.
dimineata devreme am imbracat copiii si i-am dus la cumparaturi. pai daca tot s-au dus 6 kilograme, sa se vada si pe haine! si cum karaokele pandea, am pus mana pe o rochita L, cu mare neincredere, am incercat-o si ... stu poa re! aintrat, ba mai mult, era un pic larguta! ochit, vazut, probat, luat.
la 4 dupa-masa au vneit musafirii. o Amandine scumpa dulce foc! si parintii din dotare.
distractie maxima si un munte de jucarii in sufragerie pana la 9 seara.
dracusorii in pat.
am mancat prima data fara sa cantaresc. adica asa... la ochi si la bunul simt din farfuria minuscula de bebei. nu degeaba ma felicitase dieteticiana... meritam deci premiu. si am mancat si tort, si mancarica...
ziua 16, duminica
dupa karaoke... trebuie omul sa se mai si odihneasca!
am avut o bafta cumplita caci piticaniile care se trezisera in prealabil la 5jumatate, au picat late la 9 fara un sfert. si deci ne-am regalat cu un somn de duminica!
la amiaz ne-am intalnit cu Eric si ne-am zbenguit intr-un teren de joaca acoperit (eu inclusiv) pana sacha, obosit nevoie mare a adormit in masina pe drum spre casa.
balonul a digerat ieri 5-6 bucati de friti cu side salad si doua guri de cola light. proasta alegere, dar am considerat ca dupa doua saptamani pot incerca si eu marea cu degetul. si se poate trai cu 6 friti si un bol de 70 de grame de salata! cola ala... puteam sa-l arunc. mi-a stat ca un bolovan pe balon, dar....

miercuri, 4 martie 2009

ziua 12

a trecut si ziua 12.
cu un mar in meniu si 150gr de supa la plic, cu o stare se sfarseala groteasca, dupa episodul din noaptea 11, cu nervi gramada pe bruno si sacha.
bruno nu e in stare sa se imbrace singur, nici nu vorbeste, e un mic inapoiat buclat.
sacha e un ghertoi cu personalitate care il chinuie pe frate-sau pentru ca stie ca ma-sa ii da dreptate.
sunt prost dispusa si se simte.
asteptam ziua 13.

ziua 11

nu fu una norocoasa...
s-a lasat cu dureri ingrozitoare de stomac, cu crampe, si cu dat afara...
si eu care credeam ca era o zi magica...

luni, 2 martie 2009

ziua 10


noroc ca blogul imi adauga zilele automat, caci eu le cam pierd sirul.

de cand cu preaminunatul balon si mancatul putin si sanatos, niciodata indeajuns dupa parerea capului meu, zilele s-au lungit. poate si pentru ca nu merg la servici. ajung chiar sa cred ca ma plictisesc:)))


azi de dimineata m-am cantarit. mi-a stat si inima in loc, mi s-a oprit si respiratia si n-am sa scriu despr ece-am vazut pe ecran. e o eroare si o greseala... caci de e sa fie adevarat... dar nu e! astept pana maine, ziua 11, zi norocoasa prin definitie, sa mi se stearga infricosatoarea viziune de pe chelia creierului meu chinuit de dieta. in plus am mancat azi o supa de praz, la plic, la pranz, pe care o diger, cred, si acum...


tot azi de dimineata l-am trimis pe copilu' de 3 ani la scoala, la al 3-lea party. ca in povesti! si a venit acasa cu un invitat: Jules.


Jules e o papusa de calti, urata foc, dar care e mascota clasei. fiecare copil are dreptul s-o duca acasa de ziua lui, sa sarbatoreasca impreuna. a venit cu ghiozdanel, cu pijama, cu doudou personal, cu o masca pentru petrecere si un caietel. Jules scrie in fiecare zi impresii din vizite. si-a trebuit sa scrie si acum.

partea trista e ca bruno s-a simtit amenintat de Jules si nu prea l-a iubit. acu de exemplu zace in fundul gol (Jules nu bruno) pe canapea si se uita la tv, dupa ce bruno i-a jumulit pijamaua, i-a trantit in cap farfuria cu fructe...

sacha insa, era in delir. uratania asta de Jules era delicioasa in ochii lui si-i rodea nasul cu spor! unde sa mai pun ca in jurnalul lu' uratu' scrie la "continut" ca daca deterioram elementele... platim amenda!


ce ti-e si cu micii astia...

duminică, 1 martie 2009

ziua 9







ziua 9 a fost si a trecut:) e noapte:) asa ca... numai tin minte decat ca am mancat fructe ca o apucata (mea culpa) fara urmari majore pentru digestie, am mancat usturoi in doua etape (nici un semn prevestitor de furtuna), am ros mar cu coaja nespalata, si eu si bruno a' lu' mama care are deja 3 ani:)
e de bineeeeeeeeeeeeeeeeeee!
pe cantar, azi dimineata 82.8
dar era azi dimineata dupa ce ieri alergasem dupa copii la party si am uitat si sa beau apa!
ce senzatii ieri seara...
si "mama iuliei", iaca, rezumatul pe ziua 9:))
daca totul merge bine, e atat de putin de scris!
hihihihi!
ps. maine e a treia petrecere... la scoala!
si... e martie!
si-am primit si eu martisor de la mama!
si... ma gandesc la tata...